Când intri în noapte simtind ca zbori, te trezesti ca primesti aripi a doua zi in zori. Le-am gasit asteptând cuminti in iarba, de cum am deschis usa spre gradina.Una chiar in fata, la intrare, cealalta putin mai încolo.Pescarusii mei dragi stiu ei ce stiu, ma simt.Sau poate e doar recunostinta lor pentru toate bucatile de pâine si biscuiti pe care le gasesc zilnic. Si chiar asa, au stiut momentul când sa mi le dea.
Lumea e a mea, s-o primesc în zbor.
(La postarea nr.300 fix 🙂 )
silving.wordpress.com 
Ce rânduri frumoase și sensibile, ce bucurie să simți recunoștința și ce minunat să locuiești acolo unde sunt pescăruși. 🙂
asa e Mirela, e frumos sa vezi pescarusii zi de zi 🙂
Poti sa incepi sa -ti scrii poeziile cu pene si cerneala ca domnitele romantice din trecut 😉
Cum de nu m-am gandit? Eu tot cu pixul,of…:D Asa voi face 😀 O sa-mi pun si o rochie sa mearga cu activitatea asta,nu?