Ca de bronz

Voi știați că o sculptură netedă, fină și lucioasă din bronz a fost mai întâi o bucată aurie de de ceară neșlefuită? O bucată de ceară tare, care nu se lasă supusă așa ușor, ca o femeie care nu e încă gata să fie sedusă. O bucată de ceară pe care dacă o atingi cu degete reci, rămâne rigidă ca o femeie pe care nu știi deloc cum s-o atingi. Nici măcar cu vorbele. O bucată de ceară pe care dacă începi s-o mângâi ușor și s-o-ncălzești între palme, începe să se deschidă, ca o femeie care începe să te asculte, să-ți deschidă încet portița irisului său. O bucată de ceară pe care dacă începi s-o încălzești, s-o frămânți între degete calde mai mult și mai mult, intens, te lasă dintr-odată, ca prin farmec, să o modelezi cum vrei tu și s-o transformi în ce vrei. Ca o femeie căreia, dacă i-ai încălzit sufletul, îi poți modela carnea roz-aurie sau pielea fină între palmele tale și poți face artă din ea. Cu ea.

Modelăm ceară. Până devine sculptură în bronz, mai sunt 3 zile. Mai sunt de făcut șanțuri, mai trebuie încorsetată în gips. Miroase a ceară și e plăcut și dulce. Până când unii se apucă să îmbine bucăți modelate. Cu ustensile încălzite. Miroase a ceară și a fum, și nu știu dacă îmi vine să amețesc sau să meditez. Mă simt ca-ntr-un ashram indian și caut în minte o mantră de spus. Profesorul, chel și zâmbitor cum e, ar putea ușor trece drept guru. Sunt multe 3 zile, poate găsesc o mantra despre răbdare. Măcar procesul intermediar e interesant și nu doare. Precum ceara fierbinte pe picioare.

Mă amuz cu o colegă. Pretindem că suntem într-un salon de epilat și că avem de așteptat. Cu ceara pe picior, apoi tragem cu spor. Ne strâmbăm a durere imaginată. Am vrut să să spun inventată, dar asta sigur nu e. Durerea aia e reală și repetată până ajungi într-un final la pielea fină visată. Nu ia 3 zile, dar câte 3 minute adunate, fâșie cu fâșie, de parcă smulgi din carne vie. Mai că ți-ai dori în momentele alea să te poți turna în bronz odată pentru totdeauna, să știi că ai pielea fină o eternitate.

-De ce nu se inventează măcar o epilare rapidă? Să dureze 3 minute toată nebunia, nu doar fâșia.

-Dar există! Îmi spune colega, mai tânără ca mine cu suficienți ani încât să fie la curent cu toate invențiile tehnicii și frumuseții. Eu chiar am mimat, nici nu mai știu durerea aia, am uitat! De când cu cremele depilatoare, epilatul nici nu durează, nici nu doare!

–Cremă depilatoare? Ce spui tu, oare? Te-a amețit fumul de ceară?

-Ah, voi femeile măritate nu mai sunteți la curent cu toate? Poate că la voi toate sunt planificate. Dar la mine, când primesc un telefon neașteptat, nu e timp de planificat. Mă-nțelegi… Așa că în timp ce mă gândesc cu ce mă îmbrac, îmi pun crema pe picioare și scot ținute din dulap. Ca prin Farmec, în 3 minute crema a acționat, și eu tot nu știu cu ce m-am îmbrăcat!

…………………….

Cât am încălzit ceară în mâini, colega mi-a explicat cum un studiu spune că acum un cincinal femeile petreceau 11 minute lungi ca să se epileze. Dar că-n secolul vitezei și epilatul trebuie să se conformeze. Așa că acum există o gamă variată de produse epilatoare, să mulțumească pe fiecare: creme, benzi depilatoare, ceară cu încălzire în cuptorul cu microunde, ceară cu încălzire pe foc, perle de ceară, roll-on, cât și un gel pentru curățare a cerii după depilare. Și care, la rândul lor, sunt după pielea femeilor: cu extract de orhidee pentru piele normală, cu extract de argan pentru piele deshidratată, cu extract de vanilie pentru piele sensibilă… Ba chiar și bărbații au crema lor cu Boswellia Serrata. Stăm amîndouă și nu clipim un sfert de minut. Din fumul de ceară fierbinte apare tipul ăla din ultimul videoclip al Selenei Gomez. Can’t keep my hands to myself… Frământăm ceara cu puțin prea multă pasiune.

Mi-am luat ceară cu mine acasă. Să mai modelez în atelierul meu. Vreau să mai fac niște figuri pe care să le imobilizez în bronz. Mi-am luat și o cremă depilatoare pentru piele sensibilă. Cu extract de vanilie ce hrănește, protejează, calmează și catifelează pielea. O cremă feminină prin definiție, dacă e vanilată. Și ce poftă de crême brulée mi s-a făcut dintr-odată!

Știți ce se poate face în 3 minute, timp în care crema își face de lucru pe pielea ta? Îți faci și tu de lucru. Cântărești laptele, îl pui la fiert cu vanilia și bați temeinic ouăle cu zahărul. Miroase a vanilie în bucătărie de nu mai știi de ești tu sau ce faci tu. Nici nu contează. Crema depilatoare se îndepărtează (repede, la duș), crema de zahăr încă se lucrează… după ce te-ai dat și cu gelul după depilare, care-ți dă senzația aia de prospețime și relaxare, anti iritare. Ulei de argan și mentol. Din astea ce-ai putea oare face?

Și pentru că și crema depilatoare TEENager pe care n-ai luat-o acasă, că deh, nu mai ești demult adolescentă, deși te simți ca una, ți-a făcut în raft buze dulci cum s-ar spune, pentru că ți le-a îndulcit imaginar cu zmeură, ți-ai făcut și o înghețată rapidă de zmeură, măcar să știi de ce. Asta chiar a durat doar 3 minute, mai mult nu-ți ia să decojești banane prea coapte, cu miere și cu zmeură congelată amestecate, mixate toate.

Wow! Pielea e curată, parfumată și fină, tu te simți ca o dulce regină. La propriu. Ți-ai dori să fii bronzată sub soarele verii, dar e doar începutul primăverii. Ți-ai dori să fii sculptată, să te transforme cineva în artă. Savurezi înghețată, iei o înghițitură fierbinte din crême brulée-ul care stă la răcit, și iei ceara aurie. Te întrebi dacă ceara de epilat pe care o mai ai rămasă  prin casă, poate fi folosită la modelat. Și te apuci de frământat între palme.Și ceara se opune mai întâi, apoi se lasă îmblânzită, și fără să-ți dai seama, din ceara aurie parcă ieși tu…

Scris pentru Spring SuperBlog 2016.

Macul am vrut să-l dau la o parte inițial, dar mi-am amintit că de fapt la prima proba Farmec pe el l-am elogiat, așa că l-am lăsat. Că și el e parte din creațiile mele de sârmă.

Fără această probă, deserturile de azi n-ar fi existat.