Am fost să-mi iau băiatul de la căsuța din grădină- nu știu cum să traduc altfel, o căsuță a școlii printre alte căsuțe în rând, unde copiii se mai duc cu clasa pentru diverse activități în aer liber. Am fost cu fii-mea cea mare care știa locul ca pe palma ei, că și-a petrecut și ea destul timp acolo în timpul școlii.
Ne-am întors ca cei trei mușchetari mergând atent pe marginea drumului- cum a remarcat fi-miu, toți au fost luați în mașină, numai noi- și un coleg care ne-a depășit cu bicicleta- am luat-o la pas. Dar aerul mirosea proaspăt după ploaia care ne-a prins la dus și tocmai ce citisem un articol cu benefiiciile mersului pe afară după ploaie, așa că noi am prins și beneficiile în timpul ploii.
Cum McDonalds e în drum, ei au vrut acolo. Că cine l-a pus în drum… Așadar ne-am echipat cu masca, eu și fii-mea, am intrat, ei au început comanda pe ecranul de self-service, eu de fapt nu voiam nimic, dar tot uitându-mă pe ecran la burgerii ăia care se perindau sub degetul fiică-mii, m-a pocnit tentația. Și ce să aleg, să mă simt măcar puțin cu conștiința mai senină- deși aceeași conștiință îmi zicea că și burgerul ăla tot vreo 400 de calorii are, oricât aș vrea eu să cred altceva- am ales un burger cu chiflă integrală și pește. Au!
Apăsat Check out, plătit, ni se spune 2 minute! OK, nicio problemă, ajungem acasă la timp pentru restul orelor online. Trec 5 minute, mai intră și ies vreo 3 pe lângă noi cu comenzile lor, copiii încep să se foiască, că cine comandă la McDonalds burger cu pește, și integral pe deasupra, nimeni, probabil nici nu au niciun pește, nicio chiflă integrală, nu puteam să iau un cheesburger normal ca tot omul.
Ni se mai spune 2 minute!, semnalizate cu 2 degete în sus, stăm. Întreb totuși pe unul din băieții care tot zâmbeau unul altuia în timp ce pregăteau, dacă peștele e problema, mi se spune da, îmi zic că au dreptate copiii, nu puteam să iau ceva simplu, mi se spune da, peștele, a fost scăpat pe jos! Trebuie să facem altul.
Cred c-a avut un șoc!-a comentat fiică-mea, cu referire la băiatul care se ocupa de burgerul meu cu pește. Ha ha, a mai durat niște minute, cum merge cu peștele ăla, am auzit unul întrebând pe celălalt, în sfârșit l-am pescuit, pe el și restul comenzii, am ajuns acasă în pas alert, fii-mea a întârziat la ora de Engleză nițel, fi-miu nici nu s-a mai conectat la ora lui de tot Engleză, dar oricum au note maxime, au ajuns la concluzia că s-ar fi putut scăpa orice burger, fie el și de pui, deci nu e chiar din cauza mea, dar eu tot nu sunt sigură…
silving.wordpress.com 